Fara a fi o mare surpriza pentru cei apropiati de fenomenul politic, fuziunea dintre PD si PLD este fara indoiala un eveniment important cu implicatii serioase asupra scenei politice romanesti. Citeva lucruri merita a fi subliniate. In primul rind ca, prelungirea proiectului aliantei D.A., asa cum se prezinta astazi ideea fuziunii, nu poate fi un atuu in sine datorita, in primul rind, crizelor pe care le-a generat. In al doilea rind se adevereste acum temerea unor liberali potrivit careia printr-o mai „strinsa” colaborare intre ei si democrati singurul lucru care s-a dorit in mod real a fost formarea unui mare partid prezidential dupa modelul deja patentat in Franta dar si in Rusia. Intrebarea cea mai raspindita, in aceste zile, este ce a putut determina accelerarea fuziunii. Chiar daca nu m-am asteptat ca procesul de coagulare a celor doua partide sa fie precedat de dezbateri doctrinare atit pentru ca exceptindu-l pe Valeriu Stoica ceilalti lideri nu au cultura politica necesara, dar si pentru ca electoratul acorda putina atentie aspectelor ideologice a confruntarilor politice, am crezut ca vor avea loc macar dezbateri interne. Faptul ca pe parcursul zilei de luni lideri ai P.D. iar in urma cu mai multe zile cei dela P.L.D. declasera ca nu doresc fuziunea, pentru ca seara sa aflam ca ea tocmai s-a facut arata ca dirigentele clasei politice romanesti a intervenit din nou. Revenind la Valeriu Stoica trebuie sa spunem ca daca el vorbeste de vreo doi ani aproape despre liberalismul de dreapta, liderii PD sint in privinta orientarii lor politice comici daca nu chiar caraghiosi. Facem o scurta incusiune in istoria ultimilor ani. Dupa ce in primele luni ale anului 2005 Basescu aducea argumente pentru ca PD sa nu parseasca internationala socialista, citeva saptamini mai tirziu exact lucrul acesta s-a intimplat, partidul ajungind la dreapta scenei politice. Dupa ce s-au definit citeva luni drept populari si atit , democratii au afirmat ca sint crestin democrati pentru ca intr-o declaratie de aseara un lider important, Costica Canacheu, sa afirme relaxat ca ei sint conservatori . Ma intreb in aceste conditii citi membri obisnuiti mai stiu ce orientare politica are partidul lor.
In plan pragmatic miscarea de luni este una buna, chiar daca scorul noului partid nu va fi in mod obligatoriu mai mare decit suma procentelor celor doua formatiuni . Ea contribuie la o sporire a resurselor umane dar si a liderilor capabili sa rosteasca discursuri credibilie. In ciuda atractiei pe care o va exercita asupra unei bune parti a electoratului el se va confrunta cu o problema pe care o putem numi a aparatului de partid adica acei lideri care fac parte din birocratia oricarei formatiuni politice si care in contextul lipsei unor negocireri prealabile se pot simti amenintati in pozitiile pe care le detin. Un astfel de pericol este cit se poate de real daca tinem cont de declaratiile unor lideri nationali de la PD chiar de saptamina trecuta ” noi cu liberalii nu ne-am iiubit niciodata prea tare” care pot provoca nelinisti in rindul membrilor cu veleitati de conducatori in cadrul PLD. Greseala cea mai mare pe care o poate face P.D. este ca pornind de la sentimentul de frustrare pe care i l-au creat negocierile cu PNL in 2003, cind practic li s-a intins o mina, sa incerce sa se razbune acum pe rebelii liberali impunindu-se printr-o atitudine de forta. O astfel de abordare va stimula serios procesul de migrare spre PNL. La fel de gresit ar fi ca PNL sa creada ca astfel de fenomene vor fi urmate , fara ca anumite schimbari sa se produca si in interiorul sau, de recistigarea electoratului pierdut pe seama P.L.D.
Daca am privi cu atentie la Iasi, merita de urmarit ce se va intimpla aici pentru ca in momentul de fata sint doi candidati la primarie din partea PD si PLD. Intimplarea face sa ii cunosc pe amindoi. Stiind istoria relatiei dintre Dan Cirlan si Dumitru Oprea nu vad cum vor colabora dar mai ales nu il vad pe cel din urma acceptind ca senatorul democrat sa-i fie sef. Declaratiile de marti ale rectorului Oprea arata ca el intentioneaza sa candideze indiferent daca pentru aceasta va avea sau nu sprijinul noului partid. In conditiile in care din partea noului partid vor fi doua candidaturi, practic una din ratiunile realizarii fuziunii dispare iar daca la asta adaugam si alte semne de nemultumire din tara ne putem intreba cit va dura noul partid.
4 decembrie 2007
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu