Cind copii din lumea intreaga il asteptau pe Mos Niculae , un post national de televiziune ne-a oferit prilejul sa il auzim din nou vorbind despre democratie si viata politica din Romania, in general, pe inegalabilul si inepuizabilul Mos Ion Iliescu.Aflat in compania maretului Jack Cristoiu si a tinarului maturizat prea repede Mihai Gidea, fostul presedinte al Romaniei s-a simtit in largul sau sa vorbeasca nestingherit despre eforturile facute de el pentru implementarea democratiei si mai ales cum a reusit el sa evite instaurarea haosului in tara. Cu aceeasi larghete deja binecunoscuta Iliescu a plonjat in istorie de unde a extras exemple pozitive si negative pentru contemporani. Comparatia facuta intre Carol al-II-lea si Traian Basescu i-a prilejuit sa critice din nou o societate pe care a urit-o fara sa o inteleaga cu adevarat vreodata, cea interbelica, si sa arate cit de rau a ajuns astazi Romania, ceea ce din perspectiva unui fost lider comunist e lesne de inteles.Atit de " frumos" s-a jucat Iliescu cu ziaristul Cristoiu incit l-a determinat pe cel din urma sa isi exprime regretul pentru criticile aduse FSN si PDSR in anii 1990-1996. Ceea ce m-a surprins , doar partial, a fost faptul ca nici unul din cei doi ziaristi nu l-au intrebat pe Iliescu, cum a fost cu mortii din decembrie 1989,incidentele de la Tirgu Mures sau mineriadele din anii 1990-1991. Ratiunea unor asemenea intrebari era una singura- datorita unor evenimente de tipul acesta Romania a stat citiva ani buni in afara jocului politic european.
Oricit de mult as dezaproba miscarile politice ale lui Traian Basescu, de care sint tot mai dezamagit, ideea ca un personaj ca Ion Iliescu poate fi prezentat ca o alternativa la primul lider amintit sau ca se poate erija in aparator al democartiei ma sperie.
Urmeaza oare din nou Vadim , Becali si altii asemeni lor?
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu