Calmaţi-vă tovarăşi

Dupa 18 ani de la revoluţie când, potrivit predicţiei făcute de Silviu Brucan ar trebui să arătăm că am trecut de faza majoratului observ adesea manifetări care mă fac să mă gândesc că în ciuda turor realizărilor notabile din economie dar şi din alte domenii regimul comunist ne dă semne că supravieţuieşte prin câţiva demni urmaşi. Nu am să mă refer acum neapărat la nişte persoane ci la un anumit tip de manifestare publică.
De mai multă vreme un ONG, care pretinde că luptă împotriva comunismului,reuşeşte având sprijinul unui cotidian naţional să fie destul de prezent în viaţa publică prin "demascările" celor pe care îi consideră după propriile criterii colaboratori ai regimului trecut dar şi a celor consideraţi a fi atentatori la "spiritul românesc " şi la " valorile naţionale". Pentru un ONG autodeclarat anti-comunist, atitudinea avută faţă de raportul si comisia Tismăneanu ne-a adus aminte tocmai de tehnicile de discreditare ale comuniştilor şi de modul în care încercau şi reuşeau de cele mai multe ori să insinueze diferite minciuni despre cei care nu le împărtăşeau convingerile lor. Rând pe rând membrii comisiei Tismăneanu au fost puşi sub lupă de vigilenţii apărători ai românismului. Cei mai mulţi dintre ei s-au făcut "vinovaţi" de faptul că în raportul Tismăneanu au acceptat că a existat o contribuţie a românilor la instaurarea comunismului în România,şi nu în ultimul rând includerea printre cei care au făcut de-a lungul timpului pasul cu diavolul şi a reprezentanţilor Bisericii Ortodoxe.
De mai mult timp, stimaţii tovarăşi au atenţia concentrată asupra unui bun coleg şi prieten Dorin Dobrincu, care din vară ocupă poziţia de director general al Arhivelor Naţionale de la Bucureşti, poziţie onorantă pentru dânsul dar zic eu şi pentru ieşeni. Cele mai abracadabrante zvonuri şi minciuni am auzit despre el de atunci.În viziunea unora,distinsul meu coleg specialist recunoscut in branţă pentru lucrările sale despre rezistenţa anti-comunistă, era în acelaşi timp omul lui Băsescu dar şi al lui Tăriceanu şi bineânţeles, cum altfel, un alt reprezentant al lui Relu Fenechiu la Bucureşti, deşi cei doi nu s-au văzut vreodată.
Cum programul său de modernizare al Arhivelor avea să afecteze şi poziţiile unor personaje sinistre din sistemul arhivelor, alte solidarităţi aveau să apară. Spre surprinderea mea cu puţin timp înainte de Crăciun am aflat că într-un text publicat pe site-ul lor, cei de la Civic Media m-au inclus şi pe mine în "planurile" lui Dorin Dobrincu de a distruge , după mintea lor, arhivele naţionale,eu urmând să devin director al Arhivelor Naţionale, filiala Neamţ. Trebuie să recunosc că mai întâi m-a amuzat pentru că eu nu mi-am dorit vreodată, şi nici nu-mi doresc, o poziţie într-o structură administrativă de acest tip. Spiritul meu liberal,nu ar rezista cu siguranţă. Am realizat apoi, că dincolo de minciuna amintită, cel care o inserase în materialul despre Dorin, ştia că sunt din judeţul Neamţ. Mi-am dat seama că în condiţiile în care eu nu sunt o persoană publică, tovarăşii au un sistem de informaţii bine pus la punct. Să fie sănătoşi.
A doua categorie de tovarăşi la care vreau să mă refer este formată din cei care au descoperit libertatea oferită de forumurile ziarelor sau a blogurilor pentru ca sub masca anonimatului să calomnieze pe cine vor ei dar mai ales pe cei care scriu. Recent ziaristul Florin Gheţău a amintit de existenţa subsemnatului,alături de alţi colegi liberali, în lumea blogosferei ieşene.Preluând una din formulele utilizate înainte de 89 un tovarăş , ascuns sub sintagma "simplu cetăţean" îşi exprimă mai întâi dezamagirea pentru că Florin Gheţău a amintit de existenţa noastră a liberalilor, iar apoi ne aduce un şir întreg de calomnii. În faţa unui anonim care din tonul folosit ne dăm seama că are o părere foarte bună despre propria persoană am preferat să nu comentez postarea sa. Vreau doar să-i spun "simplului cetăţean" şi altora ca el că impresia pe care mi-o produc este că de fapt ei, abia acum s-au trezit şi nu realizează probabil că în România avem de 18 ani un alt regim politic pe care eu cred că l-au slujit.